Ce reprezinta spreierea?
Spreierea reprezinta depunerea unor cantitati mici de urina pe suprafetele verticale. In majoritatea cazurilor, pisica care spreiaza se va intoarce cu spatele la zona vizata, isi va agita coada si se va arcui usor sau deloc in timp ce va urina. Desi mult mai rar, unele pisici isi vor marca teritoriul lasand mici cantitati de urina sau ocazional, de fecale, pe suprafetele orizontale.
De ce „marcheaza” pisicile cu urina?
Pisicile isi marcheaza locurile in care traiesc sau pe care le viziteaza in numeroase moduri. Pisicile vor marca cu secretiile glandelor odorante prezente pe picioarele, obrajii, fata si coada lor, precum si cu urina. Frecarea obrajilor si zgarierea (marcarea odoranta prin intermediul secretiilor glandelor de la nivelul labelor, precum si marcarea vizuala) sunt ambele forme de marcare.
Prin depozitarea unui miros, pisica comunica altor animale ca a fost prezenta acolo cu mult inainte ca acesta sa dispara. Pisicile isi marcheaza teritoriul pentru a-si semnala „posesiunea” si pentru a-si face cunoscuta receptivitatea si disponibilitatea sexuala. Marcarea s-ar putea datora prezentei altor pisici in vecinatate, fie in afara casei, fie printre pisicile care traiesc in acelasi camin. De asemenea, pisicile isi vor marca teritoriul atunci cand se simt amenintate sau stresate. Acest lucru s-ar putea petrece atunci cand se produce o schimbare in rutina zilnica a familiei, componenta familiei, a mediului de viata, schimbarea conditiilor de viata sau a casei, precum si odata cu inregistrarea unor schimbari sociale sau ambientale. In aceste cazuri, pisica poate marca noile obiecte aduse in casa sau posesiunile membrilor familiei, in special a celor ce reprezinta cea mai mare sursa de conflict sau nesiguranta. Tinand cont de faptul ca marcarea este o metoda de delimitare a teritoriului, urina este adesea depistata in locatiile care sunt usor de remarcat sau in zonele de intrare si iesire la exterior, cum ar fi usile si ferestrele si in spatiile periferice. Atunci cand sunt afara, pisicile tind sa marcheze de-a lungul periferiei proprietatii lor, pe obiectele care ies usor in evidenta de pe proprietate, pe obiectele noi (de exemplu, un pom nou plantat) introduse pe proprietate, precum si in locurile in care si alte pisici au marcat.
Ce pisici sunt mai susceptibile de a marca cu urina?
Atat masculii, cat si femelele de pisica pot marca cu urina. Marcarea cu urina este mult mai frecvent intalnita la masculii intacti (necastrati). Atunci cand un mascul necastrat spreiaza cu urina, aceasta va avea mirosul caracteristic de „motan” care este puternic si respingator. Castrarea sau neutralizarea chirurgicala va atenua mirosul si poate diminua motivatia motanului de a spreia, dar aproximativ 10% dintre masculii castrati si 5% dintre femelele sterilizate vor continua sa spreieze. Desi pisicile care traiesc in camine alaturi de alte pisici sunt adesea mult mai susceptibile de a fi implicate in comportamente de spreiere, pisicile singure pot spreia la fel de bine.
Castrarea va diminua mirosul urinei de motan.
Am gasim mici cantitati de urina in mai multe locuri. Ce inseamna asta?
Unele pisici isi marcheaza teritoriul cu mici cantitati de urina (si in rare situatii, cu fecale) in mai multe locuri. Aceste locuri pot fi similare cu cele pe care le-ar utiliza in cazul spreierii (de exemplu, in apropierea usilor, ferestrelor, noilor achizitii din casa sau in locurile favorite), dar, ocazional, pisica poate marca cu urina articolele de imbracaminte sau alte bunuri favorite ale proprietarului.
Insa, cantitatile mici de urina depuse in afara litierei pot fi mult mai frecvent consecinta fie a unei boli a tractului urinar inferior, fie a evitarii litierei, care ar putea avea mai multe cauze. In mod similar, fecalele depistate in afara litierei pot fi consecinta unor numeroase cauze medicale, incluzand colita, constipatia si alte afectiuni ce induc o defecare dificila, mai frecventa sau inconfortabila. Ca in cazul oricarei alte probleme ce implica eliminarea, o examinare fizica completa si testele de laborator vor fi necesare pentru a exclude fiecare cauza fizica in parte.
Cum pot trata o problema de spreiere sau marcare?
Ca in cazul tuturor problemelor comportamentale, istoricul pisicii va ajuta in stabilirea optiunilor de tratament. Locul in care se produce marcarea cu urina, frecventa, durata si numarul de locuri sunt indicii importante. Numarul de pisici, atat din casa, cat si din afara casei, va trebui sa fie cunoscut. Modificarile survenite in mediul de viata, modelele sociale ale oamenilor si animalelor si aparitia unor persoane, animale, obiecte de mobilier, renovari in casa, toate vor trebui sa fie examinate.
Locul in care se produce marcarea cu urina, frecventa, durata si numarul de locuri sunt indicii importante.
Daca pisici nu este inca castrata/sterilizata si nu este un potential reproducator, sterilizarea/castrarea este recomandata. O analiza a urinei este recomandata pentru a exclude problemele medicale.
Tratamentul vizeaza diminuarea motivatiei de a spreia. S-a demonstrat ca spreierea poate fi redusa in anumite cazuri revizuind si imbunatatind igiena litierei. In mod ideal, numarul minim de litiere ar trebuie sa fie egal cu numarul de pisici plus una, nisipul va trebui sa fie curatat zilnic si schimbat cel putin o data pe saptamana, iar produsele adecvate de neutralizare a mirosurilor ar trebui sa fie utilizate in toate locurile spreiate cu urina. Mai mult de atat, toti factorii care ar putea determina pisica sa evite sa-si utilizeze litiera ar trebui sa fie luati in considerare.
Daca marcarea pare sa fie stimulata de pisicile din afara casei, atunci cele mai bune optiuni sunt acelea de a gasi o modalitate de a descuraja pisicile respective sa mai vina pe proprietate sau de a impiedica pisica din casa sa le mai vada, simta mirosul sau sa le auda, folosindu-se dispozitive controlabile de la distanta care sa le descurajeze pe pisicile din afara casei si care sa le tina la distanta pe cele din casa de zonele care le-ar tenta sa marcheze. Se poate dovedi utila plasarea pisicii intr-o camera departe de ferestrele si usile care comunica cu exteriorul sau poate fi blocat accesul vizual la ferestre. Cand sunteti acasa si o puteti supraveghea, ii puteti permite pisicii sa aiba acces limitat in aceste zone. De asemenea, poate fi necesar sa mentineti ferestrele inchise pentru a evita ca pisica din casa sa simta mirosul pisicilor din afara casei si sa trebuiasca sa folositi substante de neutralizare a mirosurilor in zonele in care pisicile de afara si-au facut necesitatile sau au spreiat.
Daca problema se datoreaza interactiunilor sociale dintre pisicile din casa, va fi necesar sa stabiliti care dintre pisici nu se inteleg unele cu celelalte. Tineti aceste pisici in parti separate ale casei cu propriile lor zone de dormit si litiere. Reintrarea in contact a pisicilor se poate realiza numai atunci cand pot fi supravegheate in mod corespunzator. Pisicile pot fi lasate impreuna atunci cand pot beneficia de experiente pozitive, cum ar fi hranirea, oferirea recompenselor si sesiunile de joaca, ceea ce le va ajuta sa se obisnuiasca una cu prezenta celeilalte in anumite conditii. Cu toate acestea, atunci cand numarul de pisici din casa ajunge la 7-10 pisici, va veti confrunta foarte probabil cu probleme ce vizeaza spreierea si marcarea.
Am curatat locul, dar pisica continua sa spreieze. Ce-as mai putea face pentru a diminua problema?
Tinand cont de faptul ca „scopul” spreierii este de a marca o zona cu miros de urina, nu este nimic surprinzator ca odata ce mirosul a fost inlaturat, pisica va dori sa „reimprospateze” zona cu alta urina. Simpla curatare nu va duce la diminuarea comportamentului de spreiere.
Pisicile care marcheaza in una sau doua zone anume, pot inceta daca functia zonei respective este schimbata.
Pisicile care marcheaza in una sau doua locuri anume, pot inceta daca functia zonei respective este schimbata. Este foarte putin probabil ca pisicile sa spreieze in zonele in care se hranesc, dorm sau se relaxeaza intinzandu-se sau ascutindu-si ghearele. De asemenea, s-a demonstrat ca pisicile care-si marcheaza o zona cu secretiile glandelor obrajilor sunt mult mai putin susceptibile sa marcheze in alte moduri, cum ar fi marcarea cu urina. De fapt, se poate spune ca pisicile care-si utilizeaza secretiile glandelor obrajilor isi marcheaza teritoriul intr-o maniera mai calma si mai familiara, in timp ce altele care marcheaza cu urina fac acest lucru intr-o maniera mai reactiva si anxioasa. Un produs comercial ce contine feromon sintetic de glande ale obrajilor (Feliway) s-a demonstrat a fi o modalitate eficienta de a reduce marcarea cu urina la unele pisici. Atunci cand este pulverizat pe zonele in care pisicile au spreiat cu urina sau pe acele zone in care se anticipeaza ca pisici este tentata sa spreieze, poate fi diminuata posibilitatea eventualei spreieri in acele zone. Utilizarea feromonului facial felin poate stimula marcarea cu secretia glandelor obrajilor mai degraba decat a spreierii cu urina. Acesta este disponibil ca diffuser de camera care acopera suprafata unei camere de 65 m2 in cazul pisicilor care marcheaza in mai multe locuri sau sub forma de spray ce poate fi utilizat direct in zona in care pisica spreiaza. De asemenea, acesta poate fi folosit pentru a calma pisicile in mediile noi, inclusiv in centrele medical-veterinare sau pentru a ajuta pisica sa se familiarizeze cu un transportator sau cusca noua.
Daca este posibil, un bun compromis in cazul unor pisici este acela de a li se permite sa marcheze in una sau doua zone. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea unei perdele de dus pe suprafata verticala, acoperind zona, sau prin amplasarea a doua litiere din plastic, asezandu-le una in interiorul celeilalte in forma literei L (litiera asezata pe verticala urmand sa retina urina eliminata in timpul marcarii).
Sunt disponibile medicamente pentru a trata aceasta problema?
De-a lungul timpului, multe produse farmaceutice au fost incercate cu scopul de a controla comportamentele de spreiere. Alegerile s-au axat pe teoria ca una dintre cauzele care stau la baza comportamentelor de spreiere si marcare este anxietatea si competitia teritoriala. Din acel motiv, antidepresivele, cum ar fi clomipramina si fluoxetina s-au dovedit a fi eficiente in controlul marcarii la unele pisici. Medicamentele anxiolitice, cum ar fi buspirona si benzodiazepinele au fost de asemenea utilizate cu diferite rate de succes. Dozarea, costul si potentialele efecte secundare, toate trebuie sa fie luate in considerare atunci cand este ales cel mai adecvat medicament pentru pisica voastra.