Pisica mea pare că se simte bine. Ar putea avea vreo problemă?
Deși pisicile sunt prădători redutabili, în natură, prădătorii de talie mai mare le vânează. Având în vedere că animalele bătrâne sau bolnave sunt o țintă mai facilă, orice semn vizibil de boală îi va alerta pe ceilalți prădători că animalul este bolnav și, în consecință, mai ușor de răpus. Ca urmare, pisicile și-au dezvoltat modalități de a-și ascunde semnele de boală. Acest lucru înseamnă că în stadiile incipiente de boală, adesea, singurul lucru pe care companionul uman al pisicii îl observă este acela că pisica lui devine liniștită și retrasă. Din păcate, aceste manifestări pot însemna și că pisica ar putea fi foarte bolnavă până când companionul uman să realizeze că ceva nu este în regulă.
Ca urmare a instruirii și experienței, medicii veterinari pot depista semnele subtile care atestă faptul că pisica prezintă o problemă de sănătate. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care medicii veterinari recomandă examinările clinice de rutină cu o frecvență minimă de două ori pe an la pisica adultă. Amânarea prezentării la vizita medicală până când pisica voastră prezintă semne evidente de boală poate genera necesitatea unor intervenții eroice pentru a trata problema. Înțelegând modalitățile în care pisicile își etalează simptomele de boală, veți putea să recunoașteți semnele de avertizare și veți știi ce informați va trebui să-i furnizați medicului vostru veterinar.
Ce ar trebui să-mi atragă atenția?
Pisicile care sunt bolnave, de obicei, prezintă modificări în aspectul general, nivelul de energie, sociabilitate, aspectul blăniței și volumul de păr năpârlit, apetit, utilizarea litierei, respirație sau pot prezenta secreții la nivelul ochilor sau nasului. În general, orice modificare bruscă ar trebui să vă alerteze că pisica voastră are nevoie de un consult medical imediat.
Ce modificări aș putea sesiza în aspectul general?
Pisicile care nu se simt bine pot părea un pic „abătute”. Pisica poate sta într-o poziție ghemuită, este posibil să nu se miște cu aceeași grație ca înainte, e posibil să nu-și ridice capul în mod normal, poate avea capul înclinat sau își poate purta coada într-o modalitate diferită decât în mod normal. Uneori nu puteți sesiza un anumit lucru remarcabil, ci mai degrabă o varietate de modificări subtile.
Starea de deshidratare este o problemă comună a pisicilor care nu se simt bine. Pentru a putea vedea dacă pisica voastră este deshidratată, prindeți cu blândețe pielea de deasupra spetelor, ridicați-o și apoi dați-i drumul. Pielea ar trebui să revină la normal imediat – pielea care nu revine la normal, ci dimpotrivă rămâne cutată și ieșită în relief, de regulă, indică starea de deshidratare, o stare care trebuie să fie tratată imediat.
Pisicile care sunt suferinde de boli cronice pot prezenta o pierdere în greutate lentă și subtilă care este evidentă numai atunci când vă treceți palma de-a lungul coastelor și spinării acesteia. Pisicile care pierd brusc în greutate, îndeosebi dacă ele anterior erau supraponderale, de regulă, suferă de anumite boli metabolice, cum ar fi diabetul sau hipertiroidismul.
Ce modificări în sociabilitate sau nivelul de energie ar putea indica că pisica mea ar putea fi bolnavă?
Pisicile bolnave, de regulă, devin retrase, deși acest lucru depinde în mare parte de suferința și de personalitatea fiecărei pisici în parte. Unele pisici devin mai lipicioase sau vă vor solicita mai multă atenție, în timp ce altele devin deodată mai irascibile.
Ca și regulă generală, pisicile care sunt bolnave vor avea niveluri energetice mai reduse. Singurul lucru pe care l-ați putea sesiza este că pisica voastră doarme mai mult, nu se mai joacă la fel de mult sau este neliniștită. În cazul anumitor boli, în special hipertiroidismul felin, nivelul de energie al pisicii voastre pare să crească până la punctul în care este realmente hiperactivă. Pisicile cu hipertiroidism, adesea, sunt neliniștite și agitate noaptea și brusc pot începe să miorlăie sau să-și trezească membrii familiei.
Pisicile cu artrită sau alte probleme articulare pot prezenta dificultăți în a se deplasa și pot începe să nu mai sară pe obiectele de mobilier sau pe blaturi sau își pot modifica modalitatea în care se urcă pe suprafețele aflate de înălțime. Dacă pisica voastră brusc nu-și mai folosește piciorușele din spate, aceasta trebuie să fie consultată de un medic veterinar imediat.
Ce modificări pot sesiza în aspectul blăniței și a cantității de păr năpârlit?
Pisicile care nu se simt bine nu mai sunt tentate să se îngrijească la fel de bine. Ca urmare, frecvent, putem sesiza că blănițele acestora sunt neîngrijite sau grăsoase, vor prezenta câlți sau vor exista zone fără păr. În unele cazuri, veți sesiza o diferență în luciul blăniței sau o cantitate crescută de mătreață.
În extrema cealaltă, pisicile care se toaletează excesiv pot, de asemenea, să aibă anumite probleme. Toaletajul excesiv poate fi o reacție la o problemă de piele cum ar fi alergiile, un parazit de tipul puricilor, acarienilor sau ciupercilor, o reacție la durere cum ar fi cea care este generată de artrită sau o problemă a vezicii urinare sau doar un răspuns la stres. Aceste pisici se pot toaleta excesiv pe toate părțile corpului sau se toaletează cu predilecție în una dintre zonele corpului încât își creează petice în care nu mai există păr și unde piele poate fi înroșită, julită sau să prezinte o rană crudă.
Ce modificări ar trebui să urmăresc privind pofta de mâncare sau setea?
Ținând cont de faptul că pisicile bolnave pot mânca mai puțin sau dimpotrivă mai mult sau prezintă o sete diminuată sau intensificată, orice modificare apărută în apetit sau sete poate fi motiv de îngrijorare. Pisicile cu afecțiuni dentare pot părea pretențioase sau lingave când vine vorba de a-și mânca hrana. Pisicile care au anumite boli metabolice, cum ar fi hipertiroidismul sau diabetul zaharat pot prezenta o poftă de mâncare crescută sau vorace și o sete accentuată. Pisicile cu boli hepatice sau renale, adesea, își pierd pofta de mâncare, dar, de obicei, prezintă o sete accentuată.
Dacă pisica voastră nu a mâncat în mod obișnuit și adecvat timp de 24 de ore, solicitați consultarea imediată a acesteia.
Dacă pisica voastră nu a mâncat în mod obișnuit și adecvat timp de 24 de ore, solicitați consultarea imediată a acesteia. Pisicile anorectice (pisicile care refuză să mănânce) sunt predispuse la a dezvolta o afecțiune ce poartă denumirea de lipidoză hepatică sau boala ficatului gras (pentru mai multe informații consultați materialul informativ „Sindromul Ficatului Gras la Pisici”) în care pofta de mâncare a pisicii este suprimată complet timp de câteva săptămâni. Dacă pisica dezvoltă sindromul ficatului gras, aceasta va avea nevoie de terapie intensivă timp de câteva săptămâni sau chiar luni înainte ca lucrurile să revină la normal.
La ce aspecte ar trebui să fiu atent în litiera pisicii mele?
Atât diaree, cât și constipația sunt semne de boală la pisici. Diareea, de obicei, este ușor de recunoscut în litiera pisicii, dar constipația este un aspect mai dificil de observat. Fecalele mici, dure și uscate nu sunt un aspect normal și, adesea, sunt un indiciu timpuriu al bolii renale.
Cantitățile mari de urină prezente în litiera pisicii sunt un indiciu al unei incapacități de a-și conserva rezervele de apă în mod adecvat și pot însemna că pisica voastră dezvoltă probleme renale, hepatice sau chiar diabet zaharat.
Cantitățile reduse de urină prezente în litiera pisicii, mai ales dacă acestea sunt însoțite de petrecerea unui timp crescut în litieră, intrând și ieșind de nenumărate ori sau încercările repetate de a urina, indică oareșice probleme renale sau ale vezicii urinare. Pisicile cu probleme ale aparatului urinar, adesea, își ling excesiv zonele genitale. Dacă sesizați că pisica voastră pare să nu producă o cantitatea la fel de mare ca de obicei, sau dacă grămăjoarele de urină sunt mici, trebuie să solicitați asistență medicală imediată. Lipsa urinării este o urgență care poate pune în pericol viața pisicii.
La ce modificări ar trebui să fiu atent în ceea ce privește respirația?
Dificultățile în respirație, cum ar fi respirația superficială, respirația cu gura deschisă, gâfâirea (sau hiperventilația) pot indica o problemă a căilor respiratorii sau a pulmonilor. Pisicile cu probleme respiratorii, adesea, au toracele destins („dilatat” – pare a fi mărit în volum), nu-și găsesc o poziție comodă sau nu pot dormi într-o poziție normală. Accesele repetate de strănut sau tuse sunt semne ale unor probleme de sănătate.
Ce modificări sau semne ar putea fi prezente la nivelul ochilor la o pisică bolnavă?
Categoric, nu este o chestiune normală ca pisicile sănătoase să prezinte secreții nazale, mizerie în urechi, salivație abundentă, respirație urât mirositoare sau să emane un miros neobișnuit din oricare parte a corpului lor. Vărsăturile, în special voma cu lichid spumos, transparent sau voma ce conține bilă (colorit galben sau galben-verzui) sunt motiv de alarmare.
Gingiile, pielea sau mucoasele oculare care sunt palide pot indica anemia, în timp ce o tentă gălbuie sau galbenă a acestora poate indica icterul, iar o tentă albăstruie poate indica lipsa de oxigen. Întârzierea tratării acestor afecțiuni, chiar și timp de câteva ore, poate fi fatală.
Dacă vi se pare că pisica voastră nu este în regulă din orice punct de vedere, a greși în favoarea prudenței este o abordare înțeleaptă, așa că stabiliți o programare pentru o examinare medical-veterinară.
Ținând cont de faptul că semnele de boală pot fi foarte subtile, dacă vi se pare că pisica voastră nu este în regulă din orice punct de vedere, este cel mai bine să greșiți în favoarea prudenței și să stabiliți o programare pentru ca aceasta să fie examinată din punct de vedere medical cât mai curând cu putință. Dacă vă creați o obișnuință din a vă prezenta pisicoasa cu regularitate la medicul veterinar pentru un consult periodic, vă veți putea face o idee privind ceea ce este normal și vă va fi mult mai ușor să surprindeți micile probleme înainte de a deveni probleme serioase de sănătate. Dacă pisica voastră nu vrea să mănânce pentru mai mult de 24 de ore sau dacă sesizați orice fel de probleme în respirația acesteia, dificultatea de a urina sau defeca, orice modificări la nivelul ochilor, solicitați asistență medical-veterinară imediată. Dacă aveți orice motiv de îngrijorare sau întrebări privind starea de sănătate a pisicii voastre, faceți-i o vizită sau contactați-vă medicul veterinar – acesta este cea mai bună și mai de încredere persoană de a asigura bunăstarea și sănătatea pisicoasei voastre.